Atunci cand te intrebi ce este o creanta, trebuie sa stii, in primul rand, ca aceasta notiune desemneaza un element esential al activitatii economice, functionand, am putea spune, ca o forma de credit acordata companiilor pentru a sustine operatiunile lor curente sau pentru a facilita tranzactiile comerciale. 

Creantele unei companii sunt, asa cum ai sa vezi in cadrul articolului pe care il vei parcurge, reprezentate de facturi neachitate de clienti, imprumuturi acordate, plati intarziate sau alte forme de obligatii financiare.

Pentru o firma, creantele reprezinta active importante in bilantul contabil si sunt adesea gestionate si monitorizate cu atentie cu scopul de a asigura fluxul de numerar si stabilitatea financiara a companiei. Este esential ca administratorii si managerii firmelor sa aiba o intelegere clara a creantelor pe care le detin si sa implementeze strategii eficiente pentru a le gestiona si recupera in mod corespunzator.

In acest articol, vom explora mai in detaliu ce sunt creantele, ce inseamna ele pentru o firma, diversele tipuri de creante, efectele lor asupra unei companii si unele masuri practice pentru gestionarea si recuperarea acestora.

Cuprins:

1. Ce sunt creantele unei firme? Definitia creantei si principalele tipuri de creante

1. Ce sunt creantele unei firme? Definitia creantei si principalele tipuri de creante Imagine de 3844328 de pe Pixabay.com

Exista unele situatii in care te poti intreba, ca antreprenor, ce inseamna creantele firmei tale. Ei bine, simplu spus, o creanta reprezinta dreptul pe care o persoana (fizica sau juridica, in cazul nostru) il are asupra altei persoane (fizice sau juridice) de a primi o anumita suma de bani sau alte bunuri. 

Creantele pot aparea, asa cum vei vedea mai departe, in urma unor tranzactii comerciale, in urma imprumuturilor acordate unor alte entitati juridice, asa cum este cazul creditelor firmei - caz in care imprumutatorul are o creanta asupra firmei tale, a prestarilor de servicii catre terti sau a altor tipuri de relatii juridice.

Despre creanta, ca definitie, putem spune, deci, ca este vorba de o obligatie financiara pe care o persoana juridica sau fizica o are fata de o alta entitate, rezultata dintr-o tranzactie comerciala, servicii prestate sau alte tipuri de imprumuturi sau acorduri financiare, asa cum este si cazul creditelor pentru firme nou infiintate, de exemplu. In esenta, o creanta inseamna ca o persoana sau o companie are dreptul sa primeasca o suma de bani sau alte resurse de la o alta parte in viitor, in conformitate cu termenii si conditiile stabilite in contract sau acordul initial.

Strans legat de definitia creantelor si pentru a intelege mai bine ce sunt creantele unei firme sau companii, este utila o enumerarea a principalelor caracteristici ale acestora:

Sunt active ale firmei. Creantele reprezinta, de fapt, bunuri, desigur din categoria bunurilor intangibile, care au o valoare economica pentru firma, fiind incluse in activele acesteia. Cu cat o firma are mai multe creante neincasate, cu atat capitalul sau de lucru este mai redus, ceea ce poate afecta semnificativ activitatea si dezvoltarea companiei. De aceea, este important ca managerii sau administratorii firmelor sa stie in orice moment care sunt creantele firmei si care este cuantumul acestora pentru a controla mai bine valorificarea acestora.

Implica o relatie juridica. Creanta presupune existenta unui raport juridic intre creditor (persoana care are de primit) si debitor (persoana care datoreaza). Acest raport juridic stabileste drepturi si obligatii pentru fiecare parte.

Implica o obligatie de plata. Oricare dintre tipurile de creante reprezinta o datorie a debitorului fata de creditor, o obligatie de a plati o anumita suma sau de a livra anumite bunuri, ori chiar o obligatie de a face. Neplata la scadenta transforma creanta in restanta.

Au o scadenta certa. Creantele, prin definitie, au o data la care debitorul trebuie sa efectueze plata, numita scadenta. Daca plata nu este efectuata la aceasta data, creanta devine restanta, iar creditorul poate demara proceduri de executare. Atunci cand o creanta ajunge la scadenta, se poate spune ca este vorba de o creanta exigibila.

Pot fi garantate. Unele creante ce sunt acoperite prin garantii, de exemplu cu ipoteci sau gajuri, ofera un drept preferential creditorului in caz de neplata a datoriei.

Exista mai multe tipuri de creante, in functie de natura raportului juridic din care au rezultat:

  • Creante comerciale. Acestea sunt creante de tipurile celor rezultate din vanzarea bunurilor sau serviciilor unei firme altor companii sau persoane fizice. Facturile emise pentru produsele livrate sau serviciile prestate reprezinta creante comerciale pentru firma furnizoare si obligatia concomitenta a clientului de a plati suma specificata in termenii conveniti. Bunurile intangibile care sunt considerate creante comerciale sunt rezultate din relatii comerciale (facturi neachitate, livrari de produse neplătite etc.). Acestea reprezinta cea mai comuna forma de creante ale unei companii si sunt regula in materie comerciala.

  • Creante fiscale. Aceste creante sunt rezultatul obligatiilor fiscale ale unei companii si pot avea implicatii serioase in cazul neplatii lor in termen. Ca sa aflam care sunt creantele fiscale este suficient sa ne gandim la datorii catre stat (impozite, taxe, contributii). Statul are o serie de prerogative specifice pentru a-si recupera creantele fiscale de la firme.

  • Creante salariale. Sunt reprezentate de datoriile firmei catre angajatii sai (salarii, beneficii, indemnizatii). Aceste creante au un regim de protectie special, fiind considerate privilegiate.

  • Creante financiare. Aceste creante includ imprumuturile acordate de o firma altei companii sau persoane fizice. De exemplu, un credit pentru firme pe termen scurt sau lung oferit unei companii de catre un IFN pentru a-si sustine operatiunile sau pentru a investi in proiecte de dezvoltare reprezinta creante financiare. Bancile au instrumente juridice specifice pentru a-si recupera creantele.

  • Creante patrimoniale. Aici este vorba despre datorii rezultate din relatii civile (mosteniri, daune, chirie etc.). Recuperarea acestor creante se realizeaza prin proceduri specifice dreptului civil.

  • Creante privind cheltuielile anticipate. Aceste tipuri de creante apar atunci cand o firma plateste in avans pentru bunuri sau servicii care urmeaza sa fie livrate sau prestate in viitor. De exemplu, o plata anticipata pentru materiale de constructie sau pentru servicii de consultanta reprezinta o creanta privind cheltuielile anticipate.

  • Creante derivate. Acestea sunt creantele care rezulta dintr-un contract derivat, cum ar fi swap-urile financiare sau alte instrumente financiare derivate. Ele implica obligatii financiare ce deriva din fluctuatiile de preturi ale unor active subiacente, cum ar fi ratele dobanzilor sau preturile marfurilor.

Acum ca am aflat ce sunt creantele unei companii si ca am ilustrat principalele tipuri de creante, mai trebuie adaugat ca o firma poate avea diferite tipuri de creante, fiecare cu implicatiile si riscurile lor specifice. Gestionarea eficienta a tuturor creantelor este esentiala pentru sanatatea financiara a companiei.



2. Efectele creantelor unei companii - care sunt elementele importante de retinut in sfera afacerilor

2. Efectele creantelor unei companii - care sunt elementele importante de retinut in sfera afacerilor Imagine de Willfried Wende de pe Pixabay.com

Asa cum ai vazut deja, creantele unei companii sunt active ale firmei, adica bunuri care au o valoare economica. Incasarea la timp a creantelor este esentiala pentru asigurarea fluxului de numerar necesar desfasurarii activitatii curente a firmei. Intarzierile la incasare pot determina probleme grave de lichiditate, afectand capacitatea companiei de a-si plati la timp furnizorii, angajatii sau alte obligatii.

O firma cu multe creante neincasate va avea un capital de lucru redus, ceea ce ii va limita capacitatea de investitii si dezvoltare. In plus, neincasarea creantelor se va reflecta negativ in indicatorii de profitabilitate, cum ar fi rata de rentabilitate a activelor sau marja bruta de profit. Prin urmare, urmarirea atenta a creantelor si incasarea la termen a acestora sunt esentiale pentru o companie sanatoasa din punct de vedere financiar.

  • Efectele negative ale creantelor neincasate

Cand o firma are un volum semnificativ de creante neincasate, aceasta se poate confrunta cu o serie de efecte negative:

Probleme de lichiditate. Lipsa numerarului din cauza creantelor neincasate poate genera dificultati in achitarea la timp a furnizorilor, taxelor, salariilor si altor obligatii curente. Acest lucru poate determina penalitati, intreruperi in activitate sau chiar litigii.

Creantele au un impact direct asupra fluxului de numerar al unei companii. Desi reprezinta active in bilantul companiei, creantele nu aduc numerar in mod imediat. Astfel, o crestere a creantelor poate duce, de fapt, la o reducere a lichiditatii si poate crea dificultati in finantarea operatiunilor curente.

Cresterea datoriilor. Pentru a compensa intarzierile la incasari, firma poate apela la credite pentru firme, sau la creditele pentru firme nou infiintate ori chiar la credite de furnizori, ceea ce poate fi o directie de actiune buna pentru moment, dar care, daca incasarea creantelor restante este amanata, poate duce la cresterea datoriilor si a cheltuielilor cu dobanzile.

Risc de insolventa. In cazul in care creantele neincasate se acumuleaza, compania poate ajunge in incapacitate de plata, fiind nevoita sa intre in procedura de insolventa.

Scaderea increderii partenerilor. Partenerii de afaceri (furnizori, creditori, clienti) isi pot pierde increderea in companie atunci cand aceasta intarzie incasarile sau are dificultati financiare, afectand posibilitatea de a derula noi tranzactii.

Pierderi si deprecieri. Unele creante pot deveni definitiv neincasabile, necesitand constituirea de provizioane sau chiar scoaterea lor din activele firmei, ceea ce genereaza pierderi.

De aceea, managementul eficient al creantelor, prin urmarirea, incasarea la scadenta si aplicarea masurilor de recuperare, este vital pentru mentinerea sanatatii financiare a unei companii.

3. Masuri si modalitati de recuperare si executare a creantelor unei companii

3. Masuri si modalitati de recuperare si executare a creantelor unei companii Imagine de Tung Lam de pe Pixabay.com

Avand acum mai multe informatii despre creante, ce sunt si cate tipuri de creante exista, putem trece la unele informatii ceva mai sensibile din acest domeniu, si anume recuperarea sau executarea creantelor unei companii. 

Atunci cand o creanta nu a fost achitata la scadenta de catre debitor, creditorul poate demara proceduri pentru executarea acesteia. Principalele situatii care permit executarea creantei sunt:

  • Debitorul refuza sa isi plateasca datoria

Chiar daca creanta este certa, ajunsa la scadenta, exigibila, debitorul poate refuza in mod deliberat sa o achite. In acest caz, creditorul poate initia proceduri legale de recuperare inclusiv prin notificari de plata, adresarea la instantele de judecata competente si, in final apelarea la procedura de executare silita.

  • Debitorul nu mai are fonduri pentru a plati creanta  

Uneori, debitorul se afla temporar in imposibilitatea de a achita datoria, din cauza lipsei de lichiditati. Creditorul poate negocia un plan de esalonare a platii in acest caz.

  • Debitorul a intrat in insolventa

Atunci cand debitorul a fost declarat in stare de insolventa, creditorul trebuie sa participe la procedura de insolventa pentru a-si recupera creanta, conform legii.

Recuperarea creantelor este un proces important pentru mentinerea sanatatii financiare a unei companii si pentru asigurarea unor fluxuri de numerar constante. In fata dificultatilor intampinate in recuperarea creantelor, creditorii pot aplica diverse masuri si strategii pentru a maximiza sansele de recuperare a sumelor datorate. Iata cateva dintre aceste masuri:

  • Notificarea debitorului si negocierea unui plan de plata

Creditorul poate contacta debitorul pentru a-l notifica cu privire la scadenta creantei si a negocia un calendar de plata esalonat, evitand astfel procedurile de executare.

  • Punerea in intarziere a debitorului

Creditorul poate notifica debitorul prin punere in intarziere, solicitand plata imediata a creantei si avertizandu-l cu privire la consecintele neplatii.

  • Initierea unei actiuni in instanta

In cazul in care debitorul nu reactioneaza la notificare, creditorul poate initia o procedura judiciara, fie prin somatie de plata, ordonanta de plata sau proces civil.

  • Executarea silita a creantei

Daca obtine o hotarare judecatoreasca executorie, creditorul poate demara proceduri de executare silita a creantei, precum poprirea, sechestrarea sau vanzarea bunurilor debitorului.

  • Intrarea in procedura insolventei a debitorului

Atunci cand debitorul este in incapacitate de plata, creditorul se poate adresa instantei pentru deschiderea procedurii de insolventa, in vederea recuperarii creantei.

Prin aplicarea acestor masuri de recuperare in mod adecvat si oportun, companiile isi pot proteja eficient creantele si asigura un flux de numerar corespunzator pentru desfasurarea activitatii.

Pentru ca o creanta sa poata fi considerata certa, lichida si exigibila, trebuie indeplinite mai multe conditii legale:

Existenta unui raport juridic intre creditor si debitor. Creanta presupune existenta unei relatii juridice bilaterale, in care o parte (creditorul) are dreptul de a pretinde o prestatie de la cealalta parte (debitorul). Acest raport juridic poate rezulta din diverse acte sau fapte juridice, cum ar fi contracte, facturi, acte administrative, hotarari judecatoresti etc.

Existenta unei obligatii de plata a datoriei de catre debitor. Creanta implica in mod esential o obligatie de plata a unei sume de bani sau de livrare a unor bunuri din partea debitorului catre creditor. Aceasta obligatie trebuie sa fie clara, lichida si exigibila.

Scadenta obligatiei de plata. Pentru ca o creanta sa fie exigibila, adica creditorul sa o poata solicita debitorului, trebuie ca obligatia de plata sa ajunga la scadenta. Scadenta reprezinta data la care debitorul trebuie sa execute plata, conform termenilor contractuali stabiliti.

Lipsa platii de catre debitor la scadenta. Daca debitorul nu-si executa obligatia de plata la scadenta, creanta devine restanta. Acest fapt confera creditorului dreptul de a initia proceduri de recuperare a creantei.

Indeplinirea cumulativa a acestor conditii ofera creditorului o creanta valida si opozabila, care poate fi recuperata prin diferite masuri legale, in caz de neplata de catre debitor. Neconcordanta cu oricare dintre aceste cerinte poate afecta exigibilitatea creantei.

Asadar, in practica, evaluarea atenta a conditiilor de existenta ale unei creante este esentiala atat pentru a putea demara cu succes procedurile de recuperare, cat si pentru a evita eventuale litigii ulterioare. Respectarea acestor cerinte legale asigura creditorului cadrul juridic necesar pentru a-si proteja si recupera eficient creantele.